Internetul devine noul front de luptă al ASF împotriva fraudelor financiare. Autoritatea va urmări reclamele plătite, promovarea făcută de influencerii financiari și grupurile de discuții specializate pentru a depista din timp practicile neconforme și tentativele de fraudă din piața financiară nebancară, potrivit Strategiei ASF pentru perioada 2026-2028.
Strategia schimbă, practic, accentul de pe intervenția după producerea unei fraude pe depistarea cât mai rapidă a semnalelor care pot indica o practică neconformă sau o schemă înșelătoare.
„Obiectivul urmărește deplasarea accentului de la reacția ulterioară producerii prejudiciului către identificarea timpurie a practicilor neconforme”, se arată în documentul ASF.
Autoritatea face diferența între riscurile de conduită, care apar în cazul entităților autorizate și aflate în aria sa de supraveghere, și fraudele realizate de entități neautorizate care se adresează consumatorilor din România. Pentru prima categorie, ASF va urmări comunicările comerciale, publicitatea online și promovarea realizată de influencerii financiari, dar și eventualele forme de abuz de piață. În cazul fraudelor provenite din afara ariei de supraveghere, instituția se va concentra pe monitorizarea surselor publice și pe corelarea informațiilor găsite online cu sesizările și petițiile primite de la consumatori.
Site-uri false, randamente garantate și influenceri financiari, printre țintele ASF
Una dintre componentele importante ale strategiei este identificarea entităților care oferă servicii financiare fără autorizație și a practicilor înșelătoare promovate pe internet. ASF spune că urmărește, printre altele, website-uri care oferă servicii financiare fără să dețină autorizația necesară, pagini care folosesc fără drept denumirea sau identitatea vizuală a Autorității, platforme care promit „randamente garantate” și campanii prin care utilizatorilor li se solicită transferuri de bani sau criptoactive către entități necunoscute.
„Se urmărește latura de prevenție: limitarea prejudiciului înainte de producerea acestuia, prin reducerea intervalului dintre apariția unei scheme și avertismentele către consumatori”, precizează ASF.
Monitorizarea nu se va limita însă la site-urile clasice. Autoritatea va urmări și reclame online, postări sponsorizate, influenceri financiari și grupuri de comunicare, inclusiv unele închise. Scopul este identificarea unor tipare care apar în mod repetat în fraudele online, precum site-uri clonate, tentative de phishing sau scheme de investiții frauduloase.
„Monitorizarea surselor deschise – reclame online, postări sponsorizate, influenceri financiari, grupuri închise de comunicare – este corelată cu petițiile primite, pentru identificarea tiparelor recurente”, se menționează în strategie.
Informațiile obținute ar urma să fie folosite pentru emiterea unor avertizări publice, sesizarea organelor de urmărire penală și, acolo unde este posibil, eliminarea website-urilor frauduloase în colaborare cu autoritățile competente.
ASF vrea să reacționeze înainte ca oamenii să piardă banii
Un element central al noii abordări este corelarea informațiilor descoperite online cu reclamațiile și petițiile primite de la consumatori. Astfel, ASF încearcă să identifice fraudele chiar înainte ca acestea să genereze un număr mare de victime. Autoritatea va urmări inclusiv rețelele sociale, reclamele plătite, grupurile de discuții specializate și proiectele de tokenizare promovate în mediul online.
Potrivit strategiei, aceste instrumente ar trebui să permită identificarea unor semnale de risc înainte ca fenomenul să ajungă în atenția ASF prin reclamații formale.
„În ambele situații, eficacitatea se măsoară prin viteza de reacție, iar nu prin volumul de acțiuni întreprinse”, se arată în document.
În funcție de gravitatea situației, reacția Autorității poate însemna emiterea unei avertizări publice, declanșarea unui control tematic sau sesizarea instituțiilor competente. ASF subliniază că urmărește reducerea cât mai mult posibil a intervalului dintre momentul în care apare o practică suspectă și momentul intervenției.
Strategia pentru perioada 2026-2028 include pe lista domeniilor prioritare și criptoactivele, tehnologia DLT (Distributed Ledger Technology), sistemele bazate pe inteligență artificială, tokenizarea instrumentelor financiare și prestarea transfrontalieră de servicii financiare.
„Supravegherea bazată pe risc determină alocarea resurselor Autorității către zonele în care digitalizarea poate genera prejudicii semnificative pentru consumatori sau pentru integritatea pieței”, notează ASF.
Practic, instituția își propune să urmărească mai atent exact zonele în care tehnologia și promovarea online pot permite ca o ofertă financiară înșelătoare să ajungă rapid la un număr mare de persoane. Iar în cazul fraudelor online, miza ASF este ca avertismentul să apară înaintea pagubei, nu după ce banii consumatorilor au dispărut.
