România a încheiat primele opt luni din 2026 cu un deficit bugetar de 59,42 miliarde de lei, semnificativ mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Dincolo de îmbunătățirea cifrelor, o altă componentă a bugetului continuă însă să crească rapid: costul dobânzilor plătite de stat.
Deficitul a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% în perioada ianuarie–august 2025. În bani, diferența este de aproape 27 de miliarde de lei, deficitul fiind cu aproximativ 31% mai mic decât în urmă cu un an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Veniturile statului au ajuns la 468,10 miliarde de lei și au crescut cu 11,4%, într-un ritm considerabil mai rapid decât cheltuielile, care au avansat cu 4,2%, până la 527,53 miliarde de lei.
O contribuție importantă a venit din TVA. Statul a încasat 103,35 miliarde de lei din această taxă în primele opt luni, cu 25,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Veniturile din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 8,1%, iar cele din impozitul pe profit cu 9,1%.
Nota de plată a datoriei continuă să crească
În timp ce deficitul s-a redus, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut. Practic, statul a cheltuit cu aproape 8,9 miliarde de lei mai mult numai pentru dobânzi.
„Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice”, avertizează Ministerul Finanțelor.
În același timp, cheltuielile de personal au scăzut la 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei sub nivelul din perioada similară a anului trecut.
Investițiile finanțate din bani europeni au accelerat puternic. Plățile pentru proiectele din cadrul financiar european 2021–2027 și PNRR au crescut cu aproximativ 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%.
Reducerea deficitului oferă astfel o imagine mai bună a finanțelor publice decât în 2025, însă presiunea datoriei rămâne una dintre vulnerabilitățile importante ale bugetului: numai dobânzile au ajuns să reprezinte aproximativ 2% din PIB în primele opt luni ale anului.
