România la început de an școlar: câți profesori intră la clasă fără să fi obținut titularizarea?

Noul an școlar a început, elevii s-au întors în bănci, iar în fața lor nu se află doar profesori titulari. În mii de clase din România predau și în acest an cadre didactice angajate pe perioadă determinată, cunoscute drept suplinitori, iar în anumite situații sistemul ajunge să apeleze inclusiv la persoane fără studii corespunzătoare postului.

Asta nu înseamnă însă că toți profesorii care nu sunt titulari au picat examenul de titularizare. Din contră, datele din 2026 arată una dintre marile probleme ale sistemului: sunt mult mai mulți candidați care obțin note suficient de mari pentru titularizare decât posturi pe care se pot titulariza efectiv.

La concursul național din această vară, după soluționarea contestațiilor, 17.205 candidați au obținut cel puțin nota 7 la proba scrisă, reprezentând 54,41% dintre cei cu lucrări evaluate. Pentru a deveni titular, însă, nota nu este suficientă: candidatul are nevoie și de un post vacant publicat pentru angajare pe perioadă nedeterminată, iar la nivel național au fost scoase la concurs numai 6.166 de astfel de posturi.

Diferența este uriașă. Teoretic, chiar dacă toate cele 6.166 de posturi ar fi fost ocupate de candidați eligibili, cel puțin 11.039 dintre cei care au trecut pragul de 7 nu ar fi avut la dispoziție un post titularizabil. Cu alte cuvinte, România poate avea profesori cu note de 7, 8 sau 9 la concurs care continuă să lucreze ca suplinitori nu pentru că nu au promovat examenul, ci pentru că nu există suficiente posturi disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată.

Peste 10.000 de candidați au obținut note între 5 și 7

O altă categorie este reprezentată de candidații care nu au atins pragul necesar titularizării, dar pot preda legal ca suplinitori.

Regulile prevăd că, pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, un candidat trebuie să obțină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât și la proba practică sau inspecția specială la clasă. Pentru angajarea pe perioadă determinată, adică suplinire, pragul scade la minimum 5 la cele două probe.

După contestațiile de anul acesta, aproximativ 10.600 de candidați s-au situat cu nota la proba scrisă între 5 și 6,99. Aceștia nu îndeplinesc, numai prin rezultatul din acest an, condiția de notă pentru titularizare, însă pot intra la clasă ca suplinitori dacă îndeplinesc restul condițiilor și obțin un post în etapele de repartizare.

Prin urmare, simpla întrebare „câți profesori intră la clasă fără să fi luat titularizarea?” ascunde mai multe situații complet diferite. Există profesori care au luat peste 7, dar nu au găsit un post titularizabil, profesori cu note între 5 și 7 care pot lucra pe perioadă determinată, dar și cadre didactice care ocupă posturi prin alte etape ale procesului de mobilitate.

Mai mult, după repartizările principale, inspectoratele școlare au organizat la începutul lunii septembrie concursuri județene pentru suplinitorii calificați, tocmai pentru posturile rămase neocupate. În anumite situații, metodologia permite și organizarea unor testări pentru persoane fără studii corespunzătoare postului, atunci când catedrele nu pot fi acoperite cu personal calificat.

Asta face imposibilă, în acest moment, echivalarea numărului candidaților care nu s-au titularizat cu numărul profesorilor care au ajuns efectiv la clasă fără statut de titular. Datele naționale finale privind toate încadrările pentru anul școlar 2026-2027 nu au fost încă publicate într-o centralizare care să permită stabilirea unui număr exact.

Profesor necalificat nu înseamnă profesor netitular

Diferența este esențială. Un profesor suplinitor poate avea studiile necesare disciplinei pe care o predă și poate chiar să fi obținut o notă peste 7 la concursul național. Ceea ce îi lipsește este un post pe perioadă nedeterminată pe care să se poată titulariza.

Profesorul considerat „fără studii corespunzătoare postului” se află într-o situație diferită. La astfel de persoane sistemul poate ajunge abia atunci când posturile nu pot fi ocupate cu personal titular sau calificat, metodologia pentru anul școlar 2026-2027 prevăzând inclusiv posibilitatea unor testări județene.

Ultimele date naționale disponibile oferă totuși o imagine asupra dimensiunii fenomenului. Pentru anul școlar 2025-2026, Ministerul Educației estima aproximativ 4.500 de norme ocupate de personal fără studii corespunzătoare postului, numărul fiind atunci în scădere cu aproximativ 17% față de anul precedent. În același timp, numărul normelor ocupate de suplinitori calificați rămăsese relativ constant.

Situația din 2026 scoate însă în evidență un paradox mai mare decât rezultatele propriu-zise de la examen. România nu duce lipsă doar de oameni care obțin note suficiente pentru titularizare, ci și de posturi stabile pe care aceștia să poată fi angajați.

17.205 candidați au trecut în această vară pragul de 7 la proba scrisă, dar numai 6.166 de posturi au fost publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată. În același timp, după încheierea principalelor repartizări, în unele județe au rămas discipline pentru care inspectoratele încă aveau nevoie de oameni și au fost nevoite să organizeze concursuri suplimentare.

Astfel, statutul de „suplinitor” spune uneori mai puțin despre pregătirea profesorului și mai mult despre felul în care sunt construite și distribuite posturile din sistemul românesc de educație.

Pentru elev, diferența administrativă poate să nu se vadă în prima zi de școală. Profesorul intră în aceeași clasă, predă aceeași materie și are aceeași responsabilitate în fața copiilor. Pentru cadrul didactic însă, diferența dintre un contract pe perioadă determinată și unul pe perioadă nedeterminată poate însemna că, după terminarea anului școlar, începe din nou cursa pentru o catedră.