O veste șoc vine din lumea politică. Cine ar putea candida la funcția de președinție în 2030? Sursele RISE NEWS spun că George Simion ar acceda la funcția de premier iar Călin Georgescu s-ar reîntoarce pe listele de candidatură.
O nouă bătălie pentru Palatul Cotroceni ar putea începe cu mult înaintea campaniei electorale din 2030. Surse politice consultate de RISE NEWS indică deja mai multe nume care ar putea intra în calculele pentru viitoarele alegeri prezidențiale: Călin Georgescu, Elena Lasconi, Ilie Bolojan și Alexandru Nazare. În paralel, un alt scenariu vehiculat este cel în care George Simion nu ar mai urmări Cotroceniul, ci funcția de prim-ministru.
Este important însă că, la aproape patru ani de următoarele prezidențiale, vorbim despre scenarii politice, nu despre candidaturi anunțate oficial. Configurația partidelor, alianțele și chiar pozițiile ocupate de potențialii candidați se pot schimba radical până în 2030.
Sursele RISE NEWS susțin că unul dintre numele care ar putea reveni în cursa pentru Cotroceni este Călin Georgescu. Un asemenea scenariu ar depinde însă inclusiv de îndeplinirea condițiilor legale pentru înregistrarea unei viitoare candidaturi.
Informațiile obținute de reporterii RISE NEWS indică, în același timp, posibilitatea ca George Simion să urmărească în următorul ciclu electoral mai degrabă Palatul Victoria decât Palatul Cotroceni.
Scenariul nu circulă doar în discuțiile politice. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat chiar astăzi, 19 septembrie, că se așteaptă ca Georgescu să încerce o candidatură la prezidențiale, în timp ce Simion s-ar putea orienta către funcția de premier.
Simion însuși declara în iulie că nu l-ar mai propune pe Georgescu pentru funcția de premier, argumentând că acesta ar trebui să urmărească Președinția. Liderul AUR îi descria atunci pe cei doi drept „competitori politici”.
Lasconi și Bolojan ar putea reveni în ecuația prezidențială
Sursele RISE NEWS indică și o posibilă revenire a Elenei Lasconi într-o viitoare competiție pentru Cotroceni. O eventuală candidatură în 2030 nu este însă anunțată oficial în acest moment.
Un alt nume indicat de sursele noastre este Ilie Bolojan. Fostul premier a fost deja menționat public în contextul unei eventuale candidaturi în 2030. Întrebat în aprilie despre posibilitatea ca Bolojan să-i devină contracandidat, actualul președinte Nicușor Dan a evitat să intre într-o asemenea confruntare ipotetică, spunând că alegerile din 2030 nu reprezintă preocuparea sa în prezent.
În ecuațiile politice consultate de RISE NEWS apare și Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Profilul său este diferit de cel al unor politicieni care au intrat deja în competiții prezidențiale, iar în actuala criză politică numele lui Nazare a fost vehiculat inclusiv pentru funcția de prim-ministru.
Prezența sa pe o eventuală listă pentru 2030 trebuie tratată, în acest moment, exclusiv drept un scenariu relatat de sursele RISE NEWS, nu drept intenție de candidatură confirmată de Nazare.
Nicușor Dan poate candida pentru al doilea mandat
Există însă un nume care nu poate fi ignorat atunci când discutăm despre 2030: actualul președinte. Nicușor Dan a declarat în aprilie 2026 că, „de principiu”, își dorește un al doilea mandat, precizând în același timp că decizia privind alegerile din 2030 nu reprezintă acum o prioritate și că discuția serioasă va putea avea loc mai aproape de scrutin.
Constituția îi permite să candideze din nou. Mandatul președintelui României este de cinci ani, iar aceeași persoană poate ocupa funcția pentru cel mult două mandate.
Astfel, o eventuală cursă prezidențială în care s-ar regăsi Nicușor Dan, Călin Georgescu, Elena Lasconi, Ilie Bolojan sau Alexandru Nazare rămâne, în septembrie 2026, un scenariu deschis, nu o listă de candidaturi stabilită.
Mult mai repede va veni însă un alt moment politic decisiv: alegerile parlamentare din 2028. Componența viitorului Parlament și majoritatea care va rezulta atunci vor influența puternic raportul de forțe înaintea prezidențialelor din 2030. Chiar Nicușor Dan a vorbit anterior despre importanța configurației parlamentare care va rezulta după scrutinul din 2028.
Cu alte cuvinte, primele nume pentru Cotroceni încep deja să circule. Până la transformarea lor în candidaturi oficiale există însă încă aproape patru ani de negocieri, repoziționări și confruntări politice.
