Într-un oraș poți descrie problema, atașa fotografii și primi un număr de înregistrare fără să pleci de acasă. În altul trebuie să cauți prin meniuri, să ghicești dacă o aplicație pentru gropi și mașini abandonate primește și petiții administrative sau să trimiți un e-mail la o adresă ascunsă în pagina de contact. Iar într-un caz, pentru a beneficia de toate serviciile platformei electronice, primăria îți cere mai întâi să treci pe la ghișeu.
Rise News a verificat, la 14 septembrie 2026, site-urile oficiale ale primăriilor din toate reședințele de județ și al Primăriei Municipiului București. În total sunt 41 de administrații locale distincte, nu 42, deoarece Bucureștiul este și reședința județului Ilfov.
Am urmărit dacă un cetățean poate găsi și folosi, fără cunoștințe speciale, o cale electronică pentru a trimite o petiție, o reclamație sau o sesizare. Am separat formularele generale de petiții de aplicațiile destinate în principal incidentelor din spațiul public, precum gropile, iluminatul defect, gunoiul sau mașinile abandonate.
Verificarea nu a inclus trimiterea unor petiții fictive. Am analizat dacă pagina era accesibilă, ce tip de solicitări declara că primește, dacă permitea completarea și atașarea unor documente și dacă impunea crearea sau validarea unui cont. Prin urmare, rezultatele arată cât de ușor poate fi începută procedura, nu dacă primăria răspunde în termen sau rezolvă problema reclamată.
CUm stă treaba pe site-urile primăriilor
În 30 dintre cele 41 de administrații verificate am identificat un formular electronic sau un portal care anunță explicit că primește petiții ori solicitări generale. În această categorie intră Alba Iulia, Arad, Pitești, Bacău, Bistrița, Brașov, Brăila, Buzău, Reșița, Călărași, Sfântu Gheorghe, Craiova, Galați, Târgu Jiu, Deva, Slobozia, Iași, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Slatina, Ploiești, Sibiu, Suceava, Alexandria, Tulcea, Vaslui, Râmnicu Vâlcea și Focșani.
Experiența nu este însă identică. Unele administrații afișează direct butoane precum „Depune petiție” sau „Petiție electronică”. Așa se întâmplă, de exemplu, la Alba Iulia, Pitești, Bacău, Bistrița, Brașov, Brăila, Târgu Mureș sau Ploiești.
Alte primării trimit cetățeanul într-un portal separat, cu o interfață diferită de cea a site-ului principal. Portalurile din Iași, Suceava, Focșani și Târgu Jiu includ servicii denumite „Petiție electronică”, iar unele permit și urmărirea solicitării după înregistrare.
În șapte orașe — Oradea, Cluj-Napoca, Constanța, Miercurea Ciuc, Satu Mare, Zalău și Timișoara — cea mai vizibilă soluție este o aplicație sau o platformă de sesizări urbane. Aceste instrumente sunt utile pentru probleme care pot fi localizate pe hartă, dar nu trebuie confundate automat cu o registratură electronică generală. O reclamație despre un bec ars se potrivește într-o asemenea aplicație; o petiție privind activitatea unei direcții din primărie, nu neapărat.
La Timișoara, cetățeanul poate adăuga o sesizare pe platforma dedicată. La Satu Mare, incidentele pot fi marcate pe hartă, iar Oradea promovează aplicația City Report în secțiunea sa de servicii online. Cluj-Napoca și Constanța folosesc, la rândul lor, aplicații pentru raportarea problemelor din oraș.
Cazul Zalăului arată cel mai bine contradicția unei digitalizări construite în jurul instituției, nu al cetățeanului. Primăria oferă servicii electronice și aplicația MyZalău, însă informațiile publicate de administrație precizează că accesul la toate facilitățile portalului presupune obținerea unor date de conectare, iar înrolarea poate necesita prezentarea inițială la sediu. Cu alte cuvinte, cetățeanul trebuie să ajungă fizic la primărie pentru a putea evita ulterior primăria.
În alte patru municipii — București, Târgoviște, Botoșani și Giurgiu — verificarea nu a scos la iveală, într-un loc suficient de clar, un traseu comparabil cu formularele intitulate explicit „Depune o petiție”. Există date de contact, adrese de e-mail sau secțiuni denumite „Sugestii și reclamații”, însă cetățeanul trebuie să deducă singur unde trebuie trimis documentul și ce informații ar trebui să conțină.
Site-ul Primăriei Târgoviște afișează pe prima pagină telefonul, programul și o adresă generală de e-mail, dar nu prezintă la fel de vizibil un formular general de petiții. În București, site-ul principal al municipalității nu oferă o intrare clară și directă către un asemenea formular, deși administrația publică adresa relatiipublice@pmb.ro pentru comunicarea cu cetățenii. Primăriile din Botoșani și Giurgiu au secțiuni pentru sugestii sau reclamații, dar traseul este mai puțin explicit decât în orașele care afișează direct un formular de petiție și explică pașii următori.
Situația Galațiului este diferită. Primăria afișează încă de pe pagina principală o zonă de servicii electronice, formulare online și o platformă pentru comunicarea securizată a documentelor. Cetățeanul poate și să verifice în registratură un document pentru care are număr de înregistrare și cod de acces. Oferta este bogată, însă împărțirea între mai multe platforme face mai dificilă identificarea imediată a canalului potrivit.
Legea acceptă e-mailul. Digitalizarea cere însă mai mult
Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 27/2002, petiția poate fi o cerere, reclamație, sesizare sau propunere și poate fi formulată în scris ori transmisă prin poștă electronică. Așadar, o primărie care publică o adresă de e-mail nu îl obligă, din punct de vedere formal, pe cetățean să vină la ghișeu.
Dar respectarea minimă a legii nu înseamnă automat un serviciu digital bine construit.
Un formular dedicat îi spune cetățeanului ce date sunt necesare, permite atașarea fotografiilor sau documentelor și poate confirma înregistrarea solicitării. O adresă generală de e-mail transferă întreaga procedură asupra celui care scrie: acesta trebuie să afle cui se adresează, ce să introducă în mesaj și cum poate dovedi ulterior că petiția a fost înregistrată.
Nici existența unui portal nu rezolvă automat problema. Unele site-uri folosesc denumiri diferite pentru aceeași operațiune — „petiție”, „sesizare”, „reclamație”, „incident”, „solicitare” sau „formular de contact” — fără să explice dacă mesajele ajung în registratura instituției. Alte administrații au construit platforme separate pentru taxe, urbanism, sesizări stradale și documente, obligând utilizatorul să înțeleagă mai întâi arhitectura internă a primăriei.
Verificarea Rise News arată că România nu mai este, cel puțin la nivelul reședințelor de județ, o țară în care singura cale de a reclama o problemă este hârtia dusă la registratură. Majoritatea primăriilor oferă o formă de transmitere electronică.
Diferențele apar însă în calitatea serviciului. Pentru unii cetățeni, administrația digitală înseamnă un formular clar și un număr de înregistrare. Pentru alții, înseamnă o aplicație bună doar pentru gropi, o adresă de e-mail descoperită după mai multe căutări sau un cont online care trebuie activat mai întâi la ghișeu.
Notă: Verificarea a fost realizată la 14 septembrie 2026 și descrie informațiile și funcțiile disponibile public în acel moment. Rise News nu a trimis petiții fictive și nu a evaluat timpul sau calitatea răspunsurilor oferite de primării.
