Adunarea Generală a ONU a marcat recent un moment istoric prin adoptarea unei rezoluții care propune înlocuirea tradiționalei hărți a lumii cu o proiecție cartografică ce reflectă cu acuratețe dimensiunile reale ale continentului african. Inițiativa, intitulată sugestiv „equal earth” și sponsorizată de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, a primit votul favorabil a 164 de națiuni, printre care se numără și puteri precum Franța și Marea Britanie.
De la distorsiunile secolului al XVI-lea la proiecția „Equal Earth”
Harta utilizată pe scară largă până în prezent se bazează pe proiecția realizată în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator. Concepută inițial pentru a facilita navigația maritimă a exploratorilor europeni, această reprezentare bidimensională a unei planete sferice vine cu un compromis major: distorsionează suprafețele în funcție de latitudine.
Efectul vizibil este că țările și continentele apropiate de poli par mult mai mari decât sunt în realitate, în timp ce regiunile din zona ecuatorială sunt micșorate disproporționat. Cel mai emblematic exemplu este comparația dintre Africa și Groenlanda: pe harta Mercator, cele două par similare ca mărime, deși în realitate Africa este de aproximativ 14 ori mai mare (având circa 30,4 milioane de kilometri pătrați, față de cele 2,2 milioane ale Groenlandei).
Pentru a corecta această anomalie, ONU se orientează acum spre alternative moderne, precum proiecția „Equal Earth”, creată în 2018. Aceasta redă proporțiile reale ale maselor continentale, oferind o imagine fidelă a dimensiunilor globale.
O dezbatere dincolo de cartografie: geografie, putere și percepție
Susținătorii schimbării subliniază că problema nu este doar una tehnică, ci ține de narativă și geopolitică. O hartă nu este niciodată un obiect neutru, ci un instrument care modelează modul în care percepem lumea, poziția și importanța diferitelor regiuni.
-
Impact economic și politic: Geografii și activiștii argumentează că subdimensionarea vizuală a Africii a contribuit de-a lungul timpului la minimizarea simbolică a resurselor, a potențialului populației și a oportunităților de investiții ale continentului.
-
Poziția Franței: Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a susținut demersul, anunțând că instituțiile din subordinea sa vor renunța la utilizarea proiecției Mercator, considerând corectarea hărții drept „un act al adevărului”.
-
Rezervele Statelor Unite: SUA au fost singura națiune care s-a opus rezoluției, reprezentanții americani catalogând dezbaterea drept o deturnare a atenției de la problemele reale de securitate internațională și prosperitate spre chestiuni de „justiție cognitivă” legate de hărți din secolul al XVI-lea.
Deși votul din Adunarea Generală a ONU nu are un caracter obligatoriu, decizia are o puternică greutate simbolică și va genera schimbări în hărțile folosite de instituțiile internaționale, sistemele educaționale și mediul digital din întreaga lume. Prin această tranziție către o reprezentare echitabilă, comunitatea internațională face un pas spre corectarea unei distorsiuni vechi de veacuri, redefinind nu doar modul în care privim harta Pământului, ci și modul în care recunoaștem importanța fiecărui continent în echilibrul global.
