Rusia și Ucraina continuă să lovească infrastructura energetică adversă, în timp ce declarațiile despre un posibil armistițiu rămân, cel puțin deocamdată, fără efect pe teren. La numai câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Moscova și Kievul ar fi acceptat să nu mai atace obiective energetice, noi lovituri au vizat rafinării din Rusia și instalații de alimentare din capitala Ucrainei.
Diferența dintre discursul diplomatic și realitatea războiului devine tot mai vizibilă. Kremlinul a salutat propunerea Statelor Unite privind instituirea unui moratoriu, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat pregătit să oprească atacurile dacă Rusia va face același lucru, însă niciuna dintre cele două părți nu a confirmat existența unui acord semnat sau a unui mecanism clar de verificare.
În lipsa unor garanții și a unor reguli precise, războiul infrastructurii energetice continuă aproape fără întrerupere, fiecare tabără încercând să reducă resursele economice și capacitatea logistică a adversarului.
Două rafinării importante din Rusia și-au oprit activitatea
Rafinăriile rusești de la Sîzran și Saratov și-au suspendat operațiunile în urma unor atacuri cu drone lansate de Ucraina, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters. La Sîzran, principala instalație de distilare a țițeiului, care asigura aproximativ 71% din capacitatea totală a rafinăriei, ar fi fost grav avariată în urma atacului din 15 septembrie. Reparațiile ar putea dura cel puțin o lună, în condițiile în care o altă unitate se afla deja în mentenanță după o lovitură produsă în luna iulie.
Rafinăria de la Saratov și-a oprit procesarea pe 11 septembrie, după ce mai multe echipamente au fost avariate, iar în incinta complexului au izbucnit incendii. Unitatea mai fusese vizată și în atacurile din 2 august și 8 septembrie. Cele două rafinării, controlate de gigantul petrolier Rosneft, au împreună o capacitate anuală de peste 15 milioane de tone de țiței. Oprirea lor pune o presiune suplimentară asupra pieței rusești de carburanți, afectată deja de probleme de aprovizionare și de restricțiile impuse exporturilor de benzină, motorină și combustibil pentru aviație.
Pentru Kiev, rafinăriile, depozitele și conductele rusești reprezintă ținte strategice, deoarece veniturile obținute de Moscova din sectorul petrolier contribuie la finanțarea războiului. Rusia susține însă că atacurile ucrainene amenință securitatea energetică regională și transporturile internaționale de petrol. În același timp, forțele ruse au continuat să lovească obiective din Ucraina. Potrivit autorităților de la Kiev, mai multe benzinării din capitală au fost atacate chiar în ziua în care Kremlinul anunța că privește favorabil ideea unui armistițiu energetic.
Un armistițiu fără semnături, reguli și garanții
Donald Trump a declarat că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să nu mai atace infrastructura energetică a celeilalte părți, însă Moscova și Kievul au evitat să confirme că există un acord propriu-zis. Kremlinul a descris propunerea americană drept o „idee foarte bună”, dar a legat eventualele măsuri de detensionare de protejarea exporturilor maritime rusești și de eliminarea sancțiunilor occidentale din sectorul energetic.
La rândul său, Volodimir Zelenski a transmis că Ucraina este pregătită să înceteze atacurile dacă Statele Unite pot garanta că Rusia este cu adevărat dispusă să respecte înțelegerea și să facă pași reali spre încheierea războiului. Liderul ucrainean a acuzat Moscova că lovește în mod deliberat infrastructura care asigură electricitatea, încălzirea și serviciile esențiale pentru populație. Al Jazeera
Problema majoră este că presupusul armistițiu nu are, din informațiile disponibile public, un calendar, o listă exactă a obiectivelor protejate sau un sistem independent prin care eventualele încălcări să fie verificate. Nu este clar nici dacă rafinăriile, porturile petroliere, conductele și depozitele de carburant utilizate inclusiv în scopuri militare ar intra sub protecția unei asemenea înțelegeri.
În aceste condiții, fiecare parte poate susține că acționează legitim și că răspunde unor atacuri anterioare. Rusia prezintă infrastructura petrolieră drept una civilă și economică, în timp ce Ucraina argumentează că aceasta alimentează direct mașinăria de război a Kremlinului. Moscova folosește, la rândul său, justificări militare pentru atacurile asupra sistemului energetic ucrainean, deși efectele sunt resimțite în primul rând de populația civilă.
Oprirea loviturilor asupra infrastructurii energetice ar putea reprezenta primul pas concret către reducerea intensității conflictului, dar, până când declarațiile vor fi transformate într-un acord verificabil, războiul continuă să fie purtat și prin conducte, rafinării, centrale și rețele electrice. Pentru moment, pacea se discută la nivel diplomatic, însă pe teren ambele tabere încearcă să lase adversarul fără energie, combustibil și resurse.
