O postare simplă publicată pe Facebook de Mănăstirea Cloșca a adunat sute de comentarii după ce credincioșii au fost invitați să lase online numele persoanelor pe care doresc să le pomenească la slujbele de duminică, 20 septembrie.
Fenomenul arată cum una dintre cele mai vechi practici ale credincioșilor ortodocși începe să capete și o formă digitală: pomelnicul nu mai ajunge la biserică doar pe o bucată de hârtie, ci și printr-un comentariu pe rețelele sociale.
„Pentru pomenirea celor vii/adormiți la sf. slujbe de la Mănăstirea Cloșca din 20.09.2026, scrieți numele în comentarii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.
La momentul consultării postării de către RISE NEWS, aceasta adunase 227 de reacții, aproximativ 460 de comentarii și șapte distribuiri.
În comentarii, oamenii răspund practic unei invitații care, până nu demult, presupunea aproape exclusiv prezența fizică la biserică sau transmiterea unui pomelnic prin intermediul unei alte persoane. Acum, distanța dintre credincios și mănăstire este redusă la câteva secunde și la un comentariu publicat online.
Mănăstirea Cloșca se află în satul Cloșca, comuna Horia, județul Constanța. Așezământul, cunoscut și prin vechea denumire de Schitul „Sfântul Gheorghe” Cloșca, are ca hramuri Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Sfânta Cuvioasă Parascheva.
De la pomelnicul scris pe hârtie la numele lăsat în comentarii
Pomelnicul este legat de pomenirea, în cadrul slujbelor, a persoanelor vii sau a celor adormite. În mod tradițional, credincioșii scriu numele pe hârtie și îl lasă la biserică sau mănăstire.
Postarea Mănăstirii Cloșca schimbă însă mijlocul prin care numele ajung la așezământ. Credinciosul poate fi la sute de kilometri distanță și totuși poate transmite numele unei persoane pentru care dorește să se facă pomenire.
Nu este nici prima apropiere a așezământului de mediul digital. Site-ul Mănăstirii Cloșca publică materiale religioase, rugăciuni, predici și înregistrări audio-video, unele dintre acestea fiind legate direct și de conținut distribuit pe Facebook.
Cele aproximativ 460 de comentarii strânse de postare sunt însă interesante și dintr-o altă perspectivă: pentru sute de oameni, rețeaua socială nu mai funcționează doar ca loc pentru fotografii, știri sau divertisment, ci și ca punte către o comunitate religioasă.
O practică veche, într-un spațiu complet nou
Digitalizarea vieții religioase a devenit mult mai vizibilă în ultimii ani. Slujbele pot fi urmărite online, predicile sunt publicate pe YouTube sau Facebook, iar mănăstirile și parohiile folosesc rețelele sociale pentru a comunica programul liturgic și evenimentele comunității.
Cazul de la Cloșca merge însă puțin mai departe. Nu este vorba doar despre transmiterea unei slujbe către un public aflat în fața ecranului, ci despre participarea activă a oamenilor: aceștia trimit chiar numele care urmează să fie pomenite.
Pentru persoanele care locuiesc departe de mănăstire, pentru românii din diaspora sau pentru cei care nu se pot deplasa, un asemenea mecanism elimină practic distanța fizică.
În același timp, există și un detaliu pe care utilizatorii ar trebui să îl aibă în vedere: spre deosebire de un pomelnic predat direct la biserică, un comentariu pe Facebook poate fi public și poate rămâne vizibil altor utilizatori. De aceea, publicarea numelor complete sau a altor informații personale presupune și o dimensiune de confidențialitate care nu există în aceeași măsură în cazul pomelnicului tradițional.
Dincolo de tehnologie, gestul rămâne însă unul foarte vechi. S-au schimbat hârtia și drumul până la biserică, dar motivul pentru care oamenii trimit numele a rămas același.
Iar cele aproximativ 460 de comentarii adunate de o singură postare arată că, în 2026, inclusiv o practică religioasă transmisă de generații își poate găsi locul în fluxul unei rețele sociale.
