Căsătoria nu mai vine astăzi cu aceeași rețetă ca acum câteva decenii. Pentru unii tineri, este pasul firesc după o relație de câțiva ani și dorința de a construi o familie.
Pentru alții, poate veni abia după ce există un loc de muncă stabil, o locuință și sentimentul că viața de adult nu se sprijină exclusiv pe ajutorul părinților.
Iar economia începe să aibă un cuvânt important de spus. Nu neapărat în alegerea persoanei pe care o iubim, ci în momentul în care decidem că putem construi o viață împreună.
România: căsătoria încă rezistă, dar independența costă
România rămâne una dintre țările UE cu cea mai ridicată rată a căsătoriilor. În 2024 au fost înregistrate 5,3 căsătorii la 1.000 de locuitori, față de media europeană de 3,9. Tot România a avut cea mai mică vârstă medie la prima căsătorie din UE: 28,4 ani pentru femei și 31,5 ani pentru bărbați.
Asta nu înseamnă însă că tinerii români ignoră problemele financiare. Din contră. În 2025, 15,1% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în deprivare materială și socială severă, cea mai ridicată proporție din Uniunea Europeană. România avea și cea mai mare rată NEET din UE, de 19,2%, pentru aceeași categorie de vârstă.
Cu alte cuvinte, pentru un cuplu tânăr, „să ne căsătorim” poate însemna și „să ne unim resursele”. Două venituri pot face mai ușor de suportat chiria, rata, facturile sau costurile unei familii.
Dar asta nu înseamnă că oamenii se căsătoresc pentru a-și împărți factura la gaze. Cercetările arată că dificultățile economice influențează mai degrabă momentul și stabilitatea relației decât transformă banii într-un substitut pentru sentimente.
Când banii intră în relație
Un studiu realizat pe cupluri din România a găsit că presiunea economică este asociată cu mai multe conflicte conjugale și poate afecta sprijinul oferit între parteneri. Rezultatele sunt în acord cu cercetări internaționale care arată că dificultățile financiare pot crește stresul și tensiunile din cuplu.
În același timp, cercetările asupra cuplurilor tinere arată că factorii economici sunt importanți pentru calitatea relației, iar dificultățile financiare sunt asociate cu mai multe conflicte atât în căsătorie, cât și în relațiile de coabitare.
Așadar, paradoxul este că banii pot apropia doi oameni în plan practic, dar lipsa lor poate pune presiune pe relație.
Vestul Europei: mai întâi stabilitate, apoi căsătorie
În multe țări occidentale, relația dintre iubire, conviețuire și căsătorie s-a schimbat mai mult. Tinerii pot locui împreună și pot avea copii fără ca certificatul de căsătorie să fie primul pas.
În 2024, 41% dintre copiii născuți în UE au venit pe lume în afara căsătoriei. În Franța, procentul a ajuns la aproximativ 60%, iar în Portugalia și Bulgaria a depășit 59%.
În nordul Europei, independența este de asemenea atinsă mai devreme: în 2024, tinerii au părăsit casa părinților la aproximativ 21-22 de ani în Finlanda, Danemarca și Suedia. În schimb, media UE a fost de 26,2 ani.
OECD observă că prețurile ridicate ale locuințelor și chiriilor pot amâna formarea cuplurilor și a familiilor, deoarece tinerii rămân mai mult timp în casa părinților sau întâmpină dificultăți în a-și permite o locuință proprie.
Diferența față de România nu este, prin urmare, că unii tineri se căsătoresc din iubire și ceilalți din motive materiale. În ambele cazuri există iubire, doar că momentul în care relația poate deveni o familie este influențat puternic de condițiile economice.
Pentru unii, marele „DA” vine când apare certitudinea că au găsit persoana potrivită. Pentru alții, aceeași certitudine există deja, dar nunta, locuința și copilul mai așteaptă până când salariile și contul bancar decid că sunt pregătite și ele.
