Firmele din România vând mai mult în lei decât în urmă cu câțiva ani, dar au tot mai puțini bani disponibili pentru a-și susține activitatea de zi cu zi.
Rezerva mediană de numerar a companiilor a coborât de la 57,5 zile de funcționare în 2021 la numai 36,3 zile în 2025, în timp ce facturile sunt încasate tot mai greu. În paralel, România înregistrează în 2026 cel mai mare număr de insolvențe pentru un prim semestru din ultimii opt ani. Datele descriu un paradox: o firmă poate să factureze, să aibă clienți și chiar venituri în creștere, dar să ajungă în dificultate pentru că banii intră prea târziu în cont.
Datele din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO împreună cu SMARTreports, arată că cifra de afaceri totală a firmelor active din România a crescut nominal cu 42,6% între 2021 și 2025, de la 1.972,6 miliarde la 2.811,9 miliarde de lei.
În aceeași perioadă însă, rezerva mediană de numerar a coborât de la 57,5 la 36,3 zile de activitate. Cu alte cuvinte, compania mediană analizată avea în 2025 disponibilități bănești suficiente pentru aproximativ cinci săptămâni de funcționare, față de aproape două luni în 2021.
Mai apare o problemă: timpul necesar pentru încasarea banilor. Termenul de încasare a crescut de la 36,2 zile în 2021 la 48,5 zile în 2025.
Cum poate o firmă cu vânzări să rămână fără bani
Aici apare diferența dintre cifra de afaceri și cash-ul disponibil.
Să luăm exemplul simplificat al unei firme care emite astăzi facturi de 100.000 de lei. Cei 100.000 de lei contribuie la activitatea economică a companiei, dar asta nu înseamnă că suma se află deja în cont.
Între timp, firma trebuie să plătească salarii, furnizori, utilități, chirii, rate și obligațiile fiscale ajunse la scadență. Dacă o parte importantă dintre clienți achită facturile după 45, 60 sau chiar mai multe zile, compania poate avea activitate și comenzi, dar insuficient numerar disponibil pentru cheltuielile imediate.
De aici începe un posibil efect de domino.
Firma A întârzie plata către firma B. Firma B, rămasă fără lichidități, amână plata către firma C. Dacă una dintre ele nu dispune de rezerve suficiente sau de acces la finanțare, o întârziere aparent banală poate deveni o problemă de supraviețuire.
Cele mai recente cifre privind insolvențele arată cât de tensionat a devenit mediul de afaceri.
În primul semestru din 2026 au fost deschise 3.855 de proceduri noi de insolvență, cu 12,36% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Potrivit Coface, este cel mai ridicat număr înregistrat într-un prim semestru în ultimii opt ani.
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a avut cele mai multe cazuri, 860. Cea mai mare creștere procentuală a insolvențelor a fost însă consemnată în agricultură, silvicultură și pescuit: 78%. Totodată, procedurile noi de concordat preventiv au crescut de la 64 în primul semestru din 2025 la 98 în aceeași perioadă din 2026.
Consumatorii cumpără mai puțin, iar presiunea ajunge la firme
Problema lichidității apare într-un moment în care nici consumul nu mai oferă același sprijin economiei.
În primele șapte luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,7% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Institutului Național de Statistică.
Scăderea este vizibilă în toate marile categorii urmărite de INS: vânzările de produse nealimentare s-au redus cu 7,2%, cele de alimente, băuturi și tutun cu 4,4%, iar comerțul cu carburanți cu 4,5%. Numai în iulie, comparativ cu aceeași lună din 2025, reculul general a fost de 6,2%.
Pentru companii, combinația poate deveni dificilă: clienții cumpără mai puțin, costurile trebuie achitate în continuare, iar banii pentru produsele și serviciile deja facturate pot ajunge mai târziu.
Nu înseamnă că România se îndreaptă automat către un val generalizat de falimente. Insolvența unei companii poate avea numeroase cauze, iar indicatorii agregați nu descriu situația financiară a fiecărei firme.
Dar puse împreună, datele arată o vulnerabilitate care poate fi mai greu de observat decât scăderea vânzărilor sau creșterea taxelor: deteriorarea lichidității.
O companie nu moare neapărat în ziua în care nu mai are clienți. Uneori, problema apare atunci când are clienți, emite facturi și raportează venituri, dar nu mai are suficienți bani în cont pentru perioada dintre momentul în care trebuie să plătească și momentul în care este, la rândul ei, plătită.
Iar faptul că rezerva mediană de numerar a firmelor analizate s-a redus cu peste 21 de zile față de 2021, în timp ce perioada de încasare a facturilor a crescut cu peste 12 zile, arată cât de mult s-a îngustat această plasă de siguranță.
În următoarele luni, unul dintre indicatorii importanți pentru economia românească nu va fi doar cât vând firmele, ci și cât de repede reușesc să transforme acele vânzări în bani disponibili în cont.
