Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să pronunțe joi, 3 septembrie, decizia definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Procesul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Sumele revendicate provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Potrivit informațiilor din dosar, drepturile restante sunt legate de majorări aplicate retroactiv începând cu anul 2018.
Curtea de Apel București a stabilit că, după rămânerea definitivă a hotărârii, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună decizia în executare în termen de 10 zile. În cazul întârzierii, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Guvernul cere intervenția CCR și CJUE
Miza procesului nu este însă doar financiară. Guvernul contestă posibilitatea ca o instanță să oblige Executivul să aloce fonduri suplimentare pentru plata unor drepturi salariale.
În cadrul procesului, reprezentanții Guvernului au solicitat ÎCCJ să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la mai multe prevederi din legea contenciosului administrativ. Executivul vrea să fie stabilit dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă instanțele pot stabili drepturi care depășesc limitele fondurilor aprobate prin buget.
Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE.
Pe 2 iulie, Ilie Bolojan anunța că Executivul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Guvernul susține că instanța și-ar fi depășit atribuțiile prin faptul că a impus măsuri care țin de elaborarea și execuția bugetului de stat.
De cealaltă parte, ÎCCJ susține că neplata drepturilor salariale afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neachitate de mai mulți ani și invocă inclusiv respectarea principiului separației puterilor în stat și a autorității hotărârilor judecătorești.
În proiectul de buget pentru 2026 au fost prevăzute aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o sumă cu aproximativ 50% mai mare decât cea din anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate, în principal, achitării drepturilor salariale restante.
Pronunțarea de astăzi va stabili dacă hotărârea Curții de Apel București rămâne definitivă și dacă Guvernul va fi obligat să asigure plata sumelor restante în condițiile stabilite de instanță. Totodată, ÎCCJ urmează să se pronunțe asupra solicitărilor Executivului privind sesizarea CCR și CJUE.
