În România, procesele care se întind ani întregi nu sunt o regulă pentru toate dosarele, dar nici o situație rară. Datele oficiale arată că durata unui proces diferă mult în funcție de materia cauzei, instanță, probe și numărul etapelor de judecată. În 2024, durata medie de soluționare a cauzelor non-penale a fost de 248 de zile în primă instanță, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii.
Cifra nu înseamnă însă că orice român își rezolvă problema în aproximativ opt luni. Unele dosare se închid rapid, în timp ce altele pot ajunge la câțiva ani. Situația se schimbă și atunci când hotărârea este atacată, iar cauza ajunge într-o nouă etapă procesuală.
Cât durează, în medie, un proces în România
Datele prezentate de CSM în analiza comparativă publicată în iulie 2025 oferă una dintre cele mai clare imagini asupra duratei proceselor. În 2024, pentru cauzele non-penale, durata medie de soluționare a fost de 248 de zile în primă instanță.
Dacă este analizată fiecare etapă procesuală, media națională a fost de 245 de zile pentru fiecare grad de jurisdicție. CSM precizează că datele nu includ dosarele privind încuviințarea executării silite.
Asta înseamnă că un dosar soluționat în două grade de jurisdicție poate ajunge, ca simplă medie statistică, la aproximativ 490 de zile de judecată. În cazul unui proces care ajunge în trei etape, durata poate crește considerabil.
Totuși, există o diferență importantă între durata medie a unei etape și durata întregului litigiu. Potrivit CSM, mai puțin de 15% dintre hotărârile pronunțate în primă instanță sunt contestate prin exercitarea unei căi de atac.
Prin urmare, media de 245 de zile pentru fiecare grad de jurisdicție nu trebuie transformată automat într-un proces de aproape doi ani. Statisticile descriu etapele procesuale, nu traseul obligatoriu al fiecărui dosar.
România are foarte multe dosare pe rol
Unul dintre motivele pentru care durata proceselor trebuie privită împreună cu volumul de activitate este numărul foarte mare de cauze.
În 2024, instanțele din România au avut un volum total de 3.655.103 dosare. Cu un an înainte, volumul fusese de 3.214.079 dosare. Creșterea a fost, astfel, de peste 440.000 de cauze într-un singur an.
CSM arată că România a avut, în perioada analizată de CEPEJ, cel mai mare volum de cauze civile și comerciale în primă instanță dintre statele europene care au furnizat date. În același timp, durata medie de soluționare a acestor cauze nu a depășit media europeană.
Imaginea este, așadar, mai complicată decât formula „procesele din România durează ani”. Volumul foarte mare de dosare pune presiune pe sistem, dar durata unui proces nu poate fi explicată printr-un singur indicator.
Nu toate instanțele se mișcă în același ritm
Statisticile naționale ascund diferențe importante între instanțe.
De exemplu, Tribunalul Constanța a raportat pentru 2025 o durată medie de soluționare de 243,3 zile în cauzele non-penale, adică aproximativ 8,1 luni. În cauzele penale, media a fost de 62,7 zile, respectiv aproximativ 2,3 luni.
La Judecătoria Turda, raportul pentru 2025 indică o durată medie de 4,5 luni în materiile non-penale și de 2,7 luni în materia penală. Instanța avea însă la finalul anului 2025 un stoc de 6.662 de dosare. Dintre acestea, 1.269 erau mai vechi de un an și șase luni.
Datele arată de ce o medie națională nu poate spune singură cât va aștepta o persoană. Două procese asemănătoare pot avea durate diferite în funcție de instanță și de situația concretă a dosarului.
Ce poate transforma un proces de câteva luni într-unul de câțiva ani
Durata unui proces nu depinde doar de numărul de dosare aflate pe rol. Contează și complexitatea cauzei, numărul probelor, citarea părților, expertizele și eventualele căi de atac.
Codul de procedură civilă prevede că judecătorul trebuie să estimeze durata necesară cercetării procesului. Scopul este soluționarea cauzei într-un termen optim și previzibil. Pentru celeritate, legea prevede și stabilirea unor termene scurte, atunci când situația permite acest lucru.
În practică, un dosar poate necesita mai multe termene pentru administrarea probelor. O expertiză poate necesita timp suplimentar. Absența unor părți sau problemele de comunicare pot influența, de asemenea, calendarul.
La toate acestea se poate adăuga apelul. În anumite situații există și alte căi de atac, ceea ce prelungește traseul dosarului.
Ce înseamnă, juridic, „termen rezonabil”
Constituția României prevede explicit dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Garanția este prevăzută la articolul 21 alineatul 3.
Asta nu înseamnă că există o limită universală de șase luni, un an sau doi ani pentru toate procesele.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului analizează caracterul rezonabil al duratei în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Printre criterii se află complexitatea dosarului, comportamentul părților, comportamentul autorităților și importanța cauzei pentru persoana implicată.
Cu alte cuvinte, un proces complex nu este evaluat după aceeași măsură ca un litigiu simplu. Nici durata de doi ani nu înseamnă automat că a existat o încălcare a dreptului la soluționarea într-un termen rezonabil.
De ce vorbește CSM despre capacitatea instanțelor
Problema volumului de dosare a determinat și o schimbare recentă în modul de gestionare a activității instanțelor.
Începând cu 15 septembrie 2026, CSM aplică un mecanism care corelează numărul cauzelor nou înregistrate cu capacitatea efectivă de procesare a instanțelor. Sistemul urmărește să facă repartizarea mai predictibilă atunci când numărul cauzelor depășește capacitatea disponibilă.
Mecanismul este introdus etapizat. Pentru perioada 15 septembrie 2026 – 14 septembrie 2027, capacitatea de referință este stabilită la 200%. Nivelul urmează să scadă la 150% în următorul an. Din 15 septembrie 2028 este prevăzută aplicarea nivelului integral de 100%.
CSM precizează că mecanismul trebuie aplicat cu respectarea accesului liber la justiție și a repartizării aleatorii a cauzelor. Instrumentul publicat de Consiliu oferă și o estimare orientativă a perioadei până la repartizarea unui dosar.
Cât poate ajunge să aștepte, de fapt, un român
Răspunsul corect nu este un singur număr.
Pentru un proces non-penal, datele CSM indică o medie de aproximativ 248 de zile în primă instanță. Dacă hotărârea este contestată, fiecare etapă procesuală poate adăuga, în medie, aproximativ 245 de zile.
În realitate, unele cauze se închid în câteva luni. Altele ajung la un an sau mai mult. Dosarele complexe, cu probe numeroase și mai multe grade de jurisdicție, pot ajunge la câțiva ani.
Există și situații în care durata devine atât de mare încât ajunge în atenția Curții Europene a Drepturilor Omului. Jurisprudența CEDO include cauze în care procedurile din România au durat mai mulți ani, iar Curtea a analizat dacă durata a respectat cerința termenului rezonabil.
Radiografia oficială arată, astfel, un sistem foarte încărcat, dar în care durata proceselor variază puternic de la un dosar la altul. Pentru cetățean, problema nu este doar cât durează „un proces în România”, ci cât durează concret procesul său, în funcție de instanță, materie și etapele pe care le parcurge.
