Un val de furie și îngrijorare scoate la lumină o realitate dramatică din sistemul de învățământ românesc. Un protest are loc chiar în acest moment la Iași, unde zeci de cetățeni, părinți și activiști s-au mobilizat pentru a trage un semnal de alarmă privind extinderea rețelelor de trafic de droguri în rândul elevilor și presupuse abuzuri grave comise de conducerile școlilor.
Un fenomen scăpat de sub control: Droguri, prostituție și rețele infracționale în preajma minorilor
Manifestanții denunță o situație critică existentă de zeci de ani în România, în care tinerii și minorii devin ținte sigure pentru rețelele de criminalitate organizată. Potrivit relatărilor din cadrul protestului, pericolul nu se limitează doar la consumul de substanțe interzise, ci include riscuri majore legate de trafic de persoane și proxenetism. Participanții susțin că instituțiile statului eșuează sistematic în a-și proteja cetățenii, iar fenomenul este tolerat sau ignorat de cei care ar trebui să asigure siguranța copiilor.
Unul dintre punctele centrale ale protestului a vizat modul arbitrar în care școlile gestionează cazurile vulnerabile. În loc să primească sprijin psihologic și protecție, elevii care se confruntă cu probleme legate de consumul de substanțe sau care încearcă să semnaleze neregulile din unitățile de învățământ riscă să fie îndepărtați discret.
-
Copii vizați: Familiile acuză că elevi cu rezultate remarcabile (inclusiv olimpici la matematică-informatică) s-au trezit brusc cu numeroase absențe sau exmatriculați, în timp ce adevărații distribuitori de droguri rămân neatinși.
-
Lipsa de protecție: Părinții trăiesc cu teama permanentă de a-și mai trimite copiii la cursuri, avertizând că tinerii înșiși recunosc pe rețelele de socializare frica de a merge la școală din cauza climatului periculos.
Ruptura totală de instituții: „DGSP-ul e prima în care nu am încredere”
Frustrarea publicului a atins cote maxime din cauza lipsei de reacție a autorităților locale și a conducerilor școlare. Întrebată despre instituțiile pe care comunitatea s-ar putea baza în această luptă, una dintre participante a exprimat public neîncrederea totală a cetățenilor:
„DGSP-ul e prima în care nu am încredere, după vin directorii, inspectoratul școlar și cadrele didactice.”
Părinții cer măsuri imediate din partea autorităților centrale, implicarea reală a organelor de poliție și o reformă profundă a modului în care școlile colaborează cu familiile. Cetățenii subliniază că tăcerea presei și a autorităților nu mai poate fi tolerată, iar siguranța copiilor trebuie să redevină o prioritate națională.
UPDATE: Detalii din culisele „Marșului Negru” la Iași. Organizatoarea dezvăluie motivele protestului și presiunile din sistemul de învățământ
Un nou protest a zguduit municipiul Iași sub denumirea de „Marșul Negru”, o mișcare pornită ca un semnal de alarmă în urma unor abuzuri grave semnalate în rândul elevilor. Inițiativa a fost declanșată de Ioana, mătușa unei tinere din Iași, și reprezintă un omagiu adus „Marșului Alb” din Portugalia, marcând un semnal de revoltă față de faptul că România se confruntă, după 16 ani, cu aceleași probleme ignorate de autorități privind minorii și rețelele infracționale.
Potrivit organizatoarei, un punct declanșator l-a constituit situația propriei nepoate, elevă la un profil de matematică-informatică, care a fost lăsată corigentă în mod abuziv, deși anterior obținuse rezultate academice remarcabile. În cadrul interviului oferit pentru presă, aceasta a subliniat că un astfel de tratament nu este singular: numeroși copii merituoși, inclusiv olimpici, s-ar confrunta cu exmatriculări abuzive sau note scăzute artificial, fiind ulterior vulnerabilizați și atrași în cercuri infracționale sau de criminalitate organizată.
În ciuda demersurilor repetate făcute către instituții precum Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDC) sau Siguranța Școlară, familiile spun că s-au lovit de un zid de tăcere, răspunsuri formale sau chiar de intimidări. Deși autoritățile au respins inițial cererile de autorizare pentru locații precum Palatul Culturii sau Piața Unirii pe motiv de suprapunere cu alte evenimente, protestul s-a mutat în cele din urmă în Piața Voievozilor, transmițând un mesaj categoric: siguranța copiilor în școli nu mai poate fi ignorată.

