În timp ce spitalele reclamă lipsa banilor, pacienții cumpără medicamente și materiale sanitare, iar personalul medical vorbește despre epuizare și deficit de angajați, în birourile Ministerului Sănătății veniturile pot ajunge la zeci de mii de lei pe lună. Nu doar salariile fac diferența, ci mai ales pensiile și indemnizațiile obținute din consiliile de administrație ale companiilor de stat.
RISE NEWS a analizat declarațiile de avere depuse de nouă persoane numite în conducerea sau aparatul Ministerului Sănătății. Documentele arată că un director general a încasat într-un singur an peste 360.000 de lei din trei funcții plătite de stat, în timp ce un consilier personal și-a completat salariul cu o pensie care depășește 16.000 de lei pe lună.
Sumele prezentate sunt veniturile anuale încasate și declarate oficial. Pentru a oferi o imagine mai clară, RISE NEWS a calculat și echivalentul lunar prin împărțirea acestora la 12. Rezultatul nu reprezintă neapărat salariul din contract, deoarece veniturile pot acoperi perioade diferite sau pot include modificări salariale.
Director la Sănătate și membru în două consilii de administrație: peste 361.000 de lei într-un an
Cel mai mare venit identificat apare în declarația de avere a Georgetei Bumbac, director general în Ministerul Sănătății. Aceasta a raportat un salariu anual de 156.798 de lei de la minister, echivalentul a aproximativ 13.067 de lei pe lună.
Salariul reprezintă însă mai puțin de jumătate din veniturile sale. Georgeta Bumbac a mai încasat 74.030 de lei în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București și alți 130.973 de lei din Consiliul de Administrație al Administrației Canalelor Navigabile.
În total, cele trei funcții i-au adus 361.801 lei într-un singur an. Echivalentul lunar depășește 30.150 de lei, toți banii provenind de la minister sau de la companii controlate de stat.
Practic, cele două mandate din consiliile de administrație i-au adus încă 205.003 lei, cu aproape 50.000 de lei mai mult decât salariul anual primit pentru funcția de director general în Ministerul Sănătății.
Un alt caz care iese în evidență este cel al lui Octavian Melintescu, consilier personal în minister. Acesta a declarat un salariu anual de 94.024 de lei, adică aproximativ 7.835 de lei pe lună. Pe lângă salariu, Melintescu a încasat o pensie de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în valoare de 196.296 de lei.
Veniturile sale proprii au ajuns astfel la 290.320 de lei într-un an, echivalentul a peste 24.190 de lei lunar. Pensia declarată, de aproximativ 16.358 de lei pe lună, este de peste două ori mai mare decât salariul primit de la Ministerul Sănătății.
Și Andrei Georgescu, consilier personal, cumulează trei surse de venit finanțate din bani publici. Acesta a declarat 93.000 de lei de la Ministerul Sănătății, 12.000 de lei pentru activitatea într-un consiliu de administrație al Casei Naționale de Pensii Publice și o pensie anuală de 99.000 de lei.
Totalul ajunge la 204.000 de lei, echivalentul a 17.000 de lei pe lună. Salariul încasat de la Ministerul Sănătății reprezintă aproximativ 7.750 de lei lunar, însă pensia și indemnizația din consiliul de administrație îi ridică substanțial venitul.
Peste 9.000 sau 11.000 de lei pe lună pentru directori și consilieri
Raluca Puiu, directorul cabinetului ministrului, a declarat un venit salarial anual de 130.866 de lei, echivalentul a aproximativ 10.906 lei pe lună. La această sumă se adaugă 13.143 de lei obținuți din două contracte de închiriere, astfel că veniturile sale totale au ajuns la 144.009 lei.
Mirela-Cristina Zaharia, consilier personal, a încasat 135.722 de lei de la Ministerul Sănătății pentru activitatea de consilier în cabinetul unui secretar de stat. Echivalentul lunar este de aproximativ 11.310 lei.
Angelica-Nuți Proteasa, director în minister, a declarat un salariu anual de 114.921 de lei, adică aproximativ 9.577 de lei pe lună, iar Emanuela Schweninger, consilier personal, a raportat 114.550 de lei, echivalentul a aproximativ 9.546 de lei lunar.
Daniela Scărlătescu, fost consilier superior, a declarat un salariu de 101.619 lei de la Ministerul Sănătății, aproximativ 8.468 de lei pe lună. În același document apar și venituri din traduceri, precum și o pensie de întreținere pentru minori. Suma de 30.000 de lei obținută din traduceri este menționată în două secțiuni diferite ale declarației, motiv pentru care RISE NEWS nu a adunat-o de două ori.
În cazul lui Claudiu Constantin Damian, declarația a fost completată la numirea în funcția de secretar de stat. Veniturile raportate nu provin însă de la Ministerul Sănătății, ci din activitatea anterioară de manager al Spitalului Județean de Urgență Buzău și vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău. Cele două funcții i-au adus 202.816 lei într-un an, echivalentul a aproximativ 16.900 de lei pe lună. Documentul nu arată cât a încasat ulterior ca secretar de stat.
Declarațiile analizate au fost depuse între ianuarie și aprilie 2025 și reflectă veniturile din ultimul an fiscal încheiat, nu salariile actuale din 2026. Ele arată însă mecanismul prin care veniturile unor oameni din aparatul central cresc spectaculos: un salariu de la minister, completat cu pensie și unul sau chiar două mandate în consilii de administrație.
Problema nu este doar cât valorează fiecare funcție, ci cum ajung aceleași persoane să ocupe simultan mai multe poziții plătite direct sau indirect de stat. Într-un sistem sanitar în care lipsa banilor este invocată constant pentru a justifica amânări, dotări insuficiente și servicii medicale greu accesibile, veniturile de peste 20.000 sau 30.000 de lei pe lună din mai multe surse publice ridică o întrebare legitimă: austeritatea începe vreodată și de la vârful instituțiilor?
