România traversează în septembrie 2026 o nouă perioadă de instabilitate politică, iar posibilitatea unei schimbări majore de putere readuce în discuție un scenariu care în urmă cu câțiva ani părea mult mai îndepărtat: participarea AUR la guvernare sau chiar conducerea viitorului Executiv.
Un asemenea scenariu nu ar însemna însă că partidul ar putea aplica imediat și fără limite întregul său program. Guvernarea României depinde de o majoritate parlamentară, de buget, de legislația existentă, de atribuțiile președintelui și de angajamentele asumate de România în Uniunea Europeană și NATO.
În actuala criză politică, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 17 septembrie pe liberalul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după ce precedentele încercări de formare a unui Executiv nu au produs o majoritate stabilă. Mureșan are nevoie de votul Parlamentului pentru a-și instala cabinetul.
Ce s-ar întâmpla însă dacă actualul blocaj ar conduce, la un moment dat, la un guvern condus de AUR?
Prima problemă: AUR nu ar putea guverna singur doar pentru că ar fi cel mai mare partid
Constituția stabilește un mecanism mai complicat decât simpla desemnare a partidului aflat pe primul loc.
Președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, după consultarea partidelor parlamentare. Candidatul are apoi zece zile pentru a cere votul de încredere asupra programului și întregii echipe guvernamentale. Pentru instalarea Guvernului este necesar votul majorității deputaților și senatorilor.
Prin urmare, un premier susținut de AUR ar avea nevoie fie de suficiente mandate proprii, fie de parteneri sau de susținere parlamentară din afara partidului.
Odată instalat însă, un asemenea guvern ar avea o putere executivă considerabilă. Guvernul conduce administrația publică, construiește bugetul, stabilește prioritățile ministerelor și poate adopta hotărâri și, în condițiile Constituției, ordonanțe.
Schimbarea s-ar vedea probabil cel mai repede tocmai în aceste zone, nu în modificarea peste noapte a întregului sistem legislativ.
Economia ar deveni primul mare test
AUR și-a construit o parte importantă a mesajului economic în jurul reducerii poverii fiscale, sprijinirii capitalului românesc, combaterii evaziunii și opoziției față de noi creșteri de taxe.
În 2026, reprezentanții partidului au susținut, printre altele, extinderea taxării inverse a TVA și eliminarea supraimpozitării contractelor part-time. AUR prezintă aceste măsuri drept modalități de a reduce presiunea asupra firmelor și angajaților și de a combate evaziunea fără majorări generale de taxe.
Problema pentru orice viitor guvern este spațiul bugetar extrem de redus.
România se află în continuare în procedura europeană de deficit excesiv. Comisia Europeană estima în prognoza din primăvara lui 2026 un deficit public de aproximativ 6,2% din PIB pentru anul acesta și o datorie publică în creștere spre 63% din PIB până în 2027. Creșterea economică prognozată pentru 2026 era de numai 0,1%.
Aici ar apărea probabil una dintre cele mai dificile ecuații ale unui eventual guvern AUR: cum reduci taxarea sau renunți la anumite venituri ale statului, dacă aplici asemenea măsuri, în timp ce trebuie simultan să reduci deficitul.
Răspunsul ar depinde de bugetul concret propus de un asemenea Executiv: reduceri de cheltuieli, colectare mai bună, restructurări, venituri suplimentare sau o combinație între acestea. Fără un proiect de buget adoptat, efectul final asupra deficitului, inflației și datoriei nu poate fi stabilit.
Ar scoate AUR România din UE sau NATO? Programul partidului spune altceva
Una dintre cele mai sensibile întrebări privește politica externă.
Programul oficial actual al AUR nu propune ieșirea României din NATO. Dimpotrivă, partidul descrie opțiunea euro-atlantică drept „strategică și irevocabilă” și susține apartenența României la NATO, concomitent cu dezvoltarea unei capacități naționale mai puternice de apărare și revitalizarea industriei românești de profil.
Prin urmare, afirmația că instalarea unui guvern AUR ar însemna automat ieșirea României din NATO nu este susținută de programul oficial actual al partidului.
Relația politică cu instituțiile europene ar putea însă deveni un domeniu important de negociere, mai ales în privința politicilor asupra cărora AUR are poziții diferite față de partidele care au condus guvernele precedente.
În același timp, libertatea oricărui guvern român este limitată de tratatele și legislația europeană aplicabile statelor membre. România este, de asemenea, dependentă de investițiile finanțate din bani europeni într-un moment în care investițiile publice reprezintă unul dintre puținele motoare importante ale economiei. Comisia Europeană estimează că investițiile finanțate inclusiv prin fonduri europene contribuie pozitiv la economia României în 2026.
AUR însuși a cerut în acest an explicații Guvernului privind îndeplinirea jaloanelor PNRR și riscul pierderii fondurilor europene, iar reprezentanții partidului au criticat nivelul absorbției unor programe europene.
Asta sugerează că o eventuală guvernare AUR ar trebui să gestioneze nu doar disputa politică privind direcția Uniunii Europene, ci și problema foarte concretă a banilor europeni de care depind numeroase investiții din România.
Un guvern AUR nu ar însemna, așadar, că România s-ar transforma peste noapte într-un stat complet diferit.
Instituțiile, Parlamentul, Președinția, Curtea Constituțională, legislația națională și obligațiile europene ar continua să limiteze puterea Executivului. Pentru modificările legislative importante ar fi necesară susținerea Parlamentului, iar pentru revizuirea Constituției există proceduri și majorități mult mai exigente decât pentru adoptarea unei legi obișnuite.
Schimbarea imediată ar fi în primul rând una de priorități: ce proiecte primesc bani, ce reforme sunt accelerate sau abandonate, ce taxe sunt propuse, cum sunt conduse ministerele și ce poziție adoptă România la masa negocierilor europene.
Iar adevăratul test pentru un eventual guvern AUR n-ar fi doar dacă partidul poate ajunge la Palatul Victoria, ci dacă promisiunile sale economice și politice pot fi transformate într-un program de guvernare compatibil simultan cu o majoritate parlamentară, cu finanțele publice ale României și cu obligațiile externe ale statului.
