Vedem prea bine în termometre cum toamna și-a intrat în drepturi în majoritatea țării noastre. Diminețile sunt tot mai reci, soarele pare că are un program de lucru din ce în ce mai scurt, iar la ora 17:00 ai uneori impresia că ziua s-a terminat deja.
Și atunci apare întrebarea pe care probabil ne-am pus-o cu toții: de ce suntem atât de epuizați când vine frigul?
De ce vara putem să stăm până târziu fără probleme, iar toamna începem să visăm la pat înainte să se termine programul? Este doar o impresie sau chiar se schimbă ceva în organism?
Răspunsul este ceva mai complicat decât „ne-a lovit frigul”.
Nu frigul este principalul vinovat. Lumina are un cuvânt greu de spus
Unul dintre cele mai importante lucruri care se schimbă odată cu toamna nu este temperatura, ci cantitatea de lumină naturală la care suntem expuși.
Pe măsură ce zilele se scurtează, organismul primește mai puține semnale luminoase care îi reglează ceasul intern, cunoscut sub numele de ritm circadian.
Acest sistem influențează o mulțime de procese din organism, inclusiv momentul în care ne este somn, când suntem mai alerți și modul în care corpul își coordonează anumite funcții pe parcursul zilei.
Iar aici intră în scenă melatonina, hormonul asociat cu reglarea ciclului somn-veghe.
Potrivit National Institute of Mental Health, modificările sezoniere ale luminii pot influența melatonina și ritmul circadian. În cazul persoanelor cu tulburare afectivă sezonieră de tip hibernal, cercetările sugerează că aceste modificări pot contribui la apariția somnolenței și a altor simptome.
Cu alte cuvinte, când afară se întunecă mult mai devreme, creierul primește un mesaj diferit despre momentul zilei.
Nu este tocmai surprinzător că, dacă la ora 17:00 afară arată ca la 22:00, corpul începe să se comporte puțin ca și cum ar fi 22:00.
Corpul nostru chiar își poate schimba programul în funcție de anotimp
Sună puțin ciudat, mai ales într-o perioadă în care avem lumină artificială, telefoane și becuri aprinse până la orice oră.
Totuși, cercetările au identificat variații sezoniere ale ritmului circadian uman.
Un studiu publicat în Journal of Sleep Research a urmărit 10 bărbați sănătoși în diferite anotimpuri și a observat modificări ale momentului somnului, temperaturii corporale și ritmurilor melatoninei. Participanții mergeau la culcare și se trezeau, în medie, mai târziu iarna decât vara.
Un studiu mult mai amplu, publicat în 2025 și bazat pe 73 de milioane de nopți de somn înregistrate cu dispozitive de monitorizare, a găsit și el variații sezoniere ale somnului. Analiza a inclus peste 116.000 de adulți și a arătat că, în emisfera nordică, oamenii au dormit în medie cu aproximativ 15-20 de minute mai mult iarna decât vara.
Nu pare enorm.
Dar organismul nu trebuie să își schimbe programul cu trei ore pentru ca noi să observăm diferența. Uneori, 20 de minute în plus de somn și o schimbare a momentului în care ne culcăm sau ne trezim sunt suficiente pentru a arăta că sezonul chiar are un efect asupra ritmului nostru zilnic.
De ce ai impresia că la 17:00 este timpul să intri în hibernare?
Pentru că lumina naturală funcționează ca un fel de ceas extern pentru organism.
Vara, la ora 17:00, lumina zilei încă transmite un semnal foarte puternic: „suntem în timpul zilei, rămâi activ”.
Toamna, același ceas arată ceva complet diferit.
În plus, dacă petrecem mai mult timp în interior și mai puțin timp afară, diferența dintre expunerea la lumină din timpul zilei și întunericul de seară poate deveni mai puțin clară pentru organism.
Asta nu înseamnă că simplul fapt că afară este frig ne face automat somnoroși. Înseamnă că schimbarea luminii, a programului și a comportamentului se poate combina într-un mod care influențează somnul și energia.
Iar aici apare explicația pentru senzația de „nu am făcut nimic și sunt deja terminat”.
Și frigul? El ce rol are?
Frigul nu trebuie transformat în personajul negativ absolut al poveștii.
Când temperaturile scad, se schimbă însă și comportamentul nostru. Petrecem mai mult timp în interior, facem uneori mai puțină mișcare și avem mai puține ocazii de a fi expuși la lumină naturală.
Practic, frigul poate avea un rol indirect.
Vara, ieșitul din casă este aproape un reflex. Toamna, trebuie să negociezi cu tine însuți pentru fiecare plimbare.
„Hai să mergem pe jos.”
„Sunt 7 grade.”
„Dar avem nevoie de mișcare.”
„Putem avea nevoie și de livrare.”
Organismul nu este însă impresionat de negocierile noastre.
Mai puțină mișcare și mai mult timp petrecut în interior pot contribui la modificarea rutinei zilnice, iar această schimbare poate influența la rândul ei somnul și nivelul de energie.
Nu orice oboseală de toamnă înseamnă depresie
Aici merită făcută o diferență importantă.
Faptul că în octombrie ai chef să dormi mai mult, că te trezești mai greu sau că nu mai ai aceeași energie nu înseamnă automat că ai tulburare afectivă sezonieră.
Aceasta este o formă de depresie caracterizată printr-un tipar sezonier. În cazul formei care apare toamna și iarna, pot apărea simptome precum tristețe persistentă, pierderea interesului pentru activități, modificări ale somnului și apetitului, energie scăzută și dificultăți de concentrare.
NIMH subliniază și că mecanismele exacte ale tulburării afective sezoniere nu sunt încă pe deplin înțelese. Sunt cercetate rolurile luminii, melatoninei, serotoninei și vitaminei D, însă nu există o singură explicație care să răspundă tuturor cazurilor.
Așadar, „sunt obosit pentru că a venit toamna” și „am o tulburare afectivă sezonieră” nu sunt același lucru.
Diferența ține de intensitatea simptomelor, durata lor și impactul asupra vieții de zi cu zi.
Există chiar și un tratament care folosește lumina
Poate părea puțin absurd să tratăm lipsa luminii cu… și mai multă lumină.
Totuși, terapia cu lumină este una dintre metodele utilizate pentru tulburarea afectivă sezonieră de tip hibernal.
NIMH descrie utilizarea unei lămpi speciale de 10.000 de lucși, de regulă dimineața, timp de aproximativ 30-45 de minute. Scopul este compensarea parțială a reducerii luminii naturale din lunile cu zile scurte.
Iar această abordare nu se bazează doar pe o teorie simpatică.
O meta-analiză publicată în Annals of Medicine a analizat 19 studii randomizate privind terapia cu lumină și a găsit că aceasta a fost mai eficientă decât placebo în reducerea simptomelor depresive asociate cu tulburarea afectivă sezonieră. Autorii au atras însă atenția că studiile au fost eterogene și că sunt necesare cercetări de calitate mai mare.
Asta este o nuanță importantă: există dovezi pentru eficiența terapiei cu lumină în SAD, dar asta nu înseamnă că orice lampă cumpărată online și pusă lângă laptop va rezolva oboseala de toamnă.
Atunci de ce ne simțim „fără baterie”?
Cel mai probabil, răspunsul nu este unul singur.
Mai puțină lumină, schimbarea ritmului circadian, modificările somnului și schimbarea rutinei zilnice pot contribui împreună la felul în care ne simțim în sezonul rece.
Cercetările arată că somnul oamenilor se modifică într-o anumită măsură de-a lungul anotimpurilor, iar studiile asupra ritmului circadian indică și ele diferențe sezoniere.
Dar există și o concluzie importantă: nu toată lumea reacționează la fel.
Unele persoane abia observă schimbarea anotimpului. Pentru altele, toamna vine cu somnolență, lipsă de energie și schimbări ale dispoziției. Iar în cazul persoanelor cu tulburare afectivă sezonieră, efectele pot fi mult mai pronunțate.
Așa că data viitoare când te uiți la ceas la 17:00, vezi întuneric pe geam și simți că organismul tău a trecut oficial pe modul „low power”, există o explicație ceva mai complicată decât „m-a lovit frigul”.
Poate că organismul tău chiar se adaptează la un sezon în care lumina, somnul și rutina nu mai arată ca în iulie.
Și, sincer, dacă după ora 18:00 singurul tău plan este să te învelești și să nu mai interacționezi cu societatea, măcar acum știm că nu poți da vina exclusiv pe lene.
